În urmă cu mai multe zile, studenții de la Facultatea
de Geografie, specializarea Planificare Teritorială, master anul I, respectiv
anul II licență, împreună cu un grup format din profesorii îndrumători, au
pornit într-o aplicație practică în țară, în Transilvania, pe traseul București – Brașov – Târgu
Mureș - Cluj – Napoca – Alba Iulia. Ceea ce presupune o asemenea practică de specialitate, în baza unor descrieri și fotografii de pe traseu, se poate vedea
în rândurile ce urmează.
Ziua 1 – S-a
plecat din București, din fața Parcului Operei. Pe parcursul traseului, s-a
traversat municipiul Târgoviște, iar prima oprire a fost în apropiere de
Câmpulung, la mausoleul de la Mateiaș. Drumul a continuat prin culoarul Rucăr –
Bran, după care s-a vizitat cetatea de la Râșnov, unde un ghid reprezentant al
primăriei a vorbit despre istoria fortificației, cât și despre dezvoltarea
orașului din ultimii ani, realizată în mare parte prin atragerea fondurilor
europene. Itinerariul primei zile se sfârșea la Brașov, când timp de aproape
două ore, studenții au urmărit într-un amfiteatru Universității Transilvania, prezentări în legătură cu județul.
Primul actor a fost directorul Administrației
Parcului Național Piatra Craiului, care a descris modul în care se
gestionează această arie protejată, cât și elementele care îi conferă
unicitate, speciile endemice și peisajele inedite prezente aici. Apoi, un domn
profesor al facultății a discutat despre dezvoltarea orașului Brașov și a zonei
metropolitane, evidențiind unele aspecte favorabile, precum buna organizare în
selectarea deșeurilor la nivel local și promovarea turistică. Au fost expuse pe
urmă și punctele slabe, principala problemă în viziunea brașovenilor fiind
lipsa unui aeroport, atribuind vina autorităților de la București, care ar impune
constrângeri și limitări în dezvoltarea Brașovului. De asemenea, s-au precizat
și consecințele nefaste ale distrugerii unor clădiri de patrimoniu industrial,
precum întreprinderea aeronautică de la Ghimbav sau unități ale uzinei Tractorul, în locul cărora s-a construit
un centru comercial, cel mai mare ca suprafață din Transilvania.
Culoarul Rucăr - Bran, vedere spre Munții Bucegi
Studenții, în timpul prezentării cetății Râșnov
Orașul Râșnov, văzut din cetate
Ziua 2-
Pornind de la Brașov, ziua avea să se încheie în apropiere de Târgu Mureș.
Prima destinație a fost localitatea Viscri, cunoscută pentru vizitele frecvente
pe care le face aici prințul Charles de Wales. S-a vizitat cetatea fortificată,
iar studenții au fost invitați în interiorul bisericii evanghelice, inclusă în
patrimoniul UNESCO, pentru o prelegere în legătură cu satul și cetatea. Conform
celor spuse, din cei aproximativ 400 de locuitori din Viscri, 80 sunt români,
16 germani, iar restul aparțin etniei rrome. Biserica săsească surprinde prin
simplitate, fiind lipsită de picturi somptuoase, majoritatea fiind realizate la
acea vreme de țărani ai locului. În interior, predomină lemnul ca material de
construcție și interesantă este orânduirea ce se obișnuia în timpul slujbelor,
cu femeile și copiii care ocupau locurile din centru, de pe bănci, iar bărbații
stăteau la margine, gata oricând să apere cetatea în cazul atacurilor. Părăsind
această localitate cu aer medieval, în care timpul pare să stea în loc,
studenții au ajuns în comuna mureșeană Saschiz, unde o asociație a prezentat
câteva aspecte din stilul de viață al localnicilor, cât și despre vizitele
străinilor de care beneficiază, valorificând dorința oamenilor de a cunoaște
experiența unui trai în aceste condiții. Următoarea oprire a fost la
Sighișoara, impresionanta cetate medievală de pe Târnava Mare, ajunsă deja
simbol al Transilvaniei, unde programul a fost de bună voie, majoritatea optând
pentru o pauză de masă. S-a stat peste noapte în localitatea Ungheni, situată
la circa 12 km vest de Târgu – Mureș, unde condițiile de cazare au fost
superioare față de cele din orașe.
Cetatea fortificată Viscri
Satul Saschiz, Mureș
Ziua 3 – A
fost mai scurtă ca celelalte, organizată în așa fel încât studenții să ajungă mai
devreme la destinația din acea seară, Cluj – Napoca. O singură oprire a fost în această zi, la
Târgu – Mureș, la sediul Facultății de Geografie a Universității Dimitrie Cantemir, unde s-a discutat despre
dezvoltarea și planul orașului. S-a mai stat în centrul orașului, timp de
aproape două ore. De aici, s-a ținut drumul drept până la Cluj, unde studenții
au avut timp să viziteze obiective precum Piața Unirii, centrul istoric al
orașului, cele două catedrale, ortodoxă și catolică, cât și zona Belvedere, la
Cetățuie, care oferă o priveliște superbă spre oraș.
Piața Unirii, Cluj - Napoca
Clujul, văzut de pe dealul Cetățuii
Ziua 4 – După
o noapte în orașul de pe malul Someșului Mic, s-a plecat devreme, străbătând la
vest de Turda, în Apuseni, valea Arieșului, o zonă cu o peisagistică de
excepție. S-a ajuns la Roșia Montană, așezare puternic afectată în ultimii ani,
unde s-a vizitat mina, coborând pe un plan înclinat ce duce la o adâncime
relativă de circa 50 de metri, în condiții de umiditate și cu un tavan ce
măsoară pe alocuri și 1,5 metri înălțime. Ghidul a vorbit cu un asemenea patos
pe parcursul vizitei, încât îți puteai imagina cum arăta această zonă în
perioadele de glorie, când se spune că romanii au cărat din Dacia aur de la
Roșia Montană, din care au bătut monede și au înfrumusețat construcțiile
realizate la acea vreme. De asemenea, a mai menționat faptul că circulă multe
lucruri lipsite de adevăr în presă și televiziune, în legătură cu situația din
acest loc. În viziunea acestuia, aspectul cel mai important de valorificat este
tradiția milenară pe care extracția aurului o cunoaște în Munții Apuseni, prin utilizarea
unor tehnici de o precizie și ingeniozitate incredibile pentru acele timpuri,
unele modalități ale procesului de prelucrare rămânând sub semnul misterului și
în ziua de azi.
Roșia Montană
Intrarea în mină
După Roșia Montană, studenții
ajungeau într-un loc ce avea să rămână în topul preferințelor, anume
localitatea Ciugud, situată pe malul Mureșului, la sud de Alba Iulia. Aici s-a
oferit probabil cel mai bun exemplu în ceea ce privește dezvoltarea locală a
unei localități din România. La căminul cultural din satul Drîmbar, primarul
comunei a vorbit despre evoluția acesteia. În anul 2000, după ce câștiga alegerile,
Ciugudul era un sat al cărui nivel de dezvoltare părea că este în urmă cu un
secol, ce îi oferea ca moștenire doar o datorie de câteva sute de mii de lei.
Astăzi însă, comuna s-a transformat radical, fiind la standarde europene.
Creștere continuă a populației pe seama migrațiilor, facilități în toate
locuințele, drumuri asfaltate, iluminat stradal provenit din surse eoliene și
panouri solare, stație de epurare a apei realizată după tehnologii moderne,
internet gratuit în locurile publice, posibilitatea plății taxelor și
impozitelor online, dar și unități industriale care funcționează și altele care
sunt în plan, sunt câteva din aspectele ce au apărut la Ciugud într-o perioadă
de numai 16 ani. Toate acestea au fost posibile datorită viziunii unui om
pentru care primează modestia și bunul simț, care a reușit să folosească la
maxim principalele instrumente de susținere a dezvoltării, fondurile europene.
Indiferent de culoarea partidului politic căruia se află în subordonare, se
demonstrează că acest lucru nu te împiedică deloc să fii omul gospodar de care
comunitatea are nevoie, iar ceea ce s-a realizat la Ciugud este demn de toate
laudele. După încheierea vizitei, studenții au ajuns la Alba Iulia, unde ședeau
timp de două nopți la un hotel din vecinătatea cetății Alba Carolina, cea mai
mare de tip Vauban (în formă de stea) din Europa.
Comuna Ciugud (Primăria Comunei Ciugud)
Ziua 5 – De la
Alba Iulia, prima destinație a fost Hațeg, unde s-a vizitat Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului,
singurul parc național aflat în administrarea Universității din București. Se
remarcă prin descoperirea unei specii spectaculoase de dinozaur, cu aspect de
pasăre, ce trăia în urmă cu 60-70 de milioane de ani pe Insula Hațeg, ce poartă
numele de balaur bondoc. De asemenea, în muzeul din localitatea General
Berthelot, s-au putut vedea exponate de dinozauri, ouă și fosile. De la Hațeg,
s-a pornit într-o călătorie cu caracter spiritual, spre Mănăstirea Prislop,
unde se află mormântul lui Arsenie Boca, ce a căpătat o mare notorietate în
ultimii ani, ca loc de pelerinaj. Următoarea destinație a fost Hunedoara, unde
s-a vizitat faimosul castel al Corvineștilor, studenții beneficiind de un ghid
avizat, ce a prezentat organizarea castelului, istoria acestuia, ce a fost
ridicat de Iancu de Hunedoara, faptul că se crede că Vlad Țepeș a fost
întemnițat timp de 12 ani aici, obiceiul torturii aplicat inamicilor, cât și
legenda cu fântâna ce a fost săpată de niște prizonieri turci, cu promisiunea
de a fi eliberați, ceea ce nu s-a întâmplat, deoarece Iancu murise, iar soția
sa, Elisabeta Szilagyi, nu a respectat această făgăduință. “Apă ai, inimă n-ai!” este incripția
de pe zidul fântânii. În jurul castelului, cât și în alte localități de pe traseu,
precum Călan sau Simeria, s-au putut observa exemple asupra efectului
dezindustrializării, cu combinate siderurgice care au fost scoase din funcțiune
sau care funcționează la o capacitatea redusă, cum se întâmplă la Corvinul
Hunedoara, întreprindere privatizată, care mai produce în prezent doar elemente
minore, precum țevi sau sârme. S-a mai oprit la Deva, la un centru comercial de
la periferie, pentru aprovizionare, iar mai apoi studenții s-au îndreptat spre
Cetatea Devei, unde s-a urcat cu funicularul și s-a admirat priveliștea pe care
o oferă asupra orașului, ce pare că are un ascendent în ceea ce privește
nivelul de trai, față de celelalte așezări principale din județ, Hunedoara sau
Petroșani.
Balaurul bondoc
Vizită la muzeul Geoparcului din Hațeg
Castelul Corvineștilor
Deva, văzută din cetate
Ziua 6 –
Studenții lăsau în urmă cetatea de la Alba Iulia, dominată de Catedrala Reîntregirii
Neamului, locul încoronării regelui Ferdinand în anul 1922, dar și de Catedrala
Romano – Catolică, unde se odihnește Iancu de Hunedoara. Se trecea prin
localitatea Lancrăm, unde se năștea în trecut poetul Lucian Blaga și apoi prin
Sebeș, oraș unde se poate constata o bună dezvoltare a sectorului industrial,
care a reușit să atragă o serie de investiții străine. Drumul a continuat pe
autostradă, iar prima oprire a fost în localitatea Miercurea Sibiului. Situația
de aici a fost cumva în antiteză cu ceea ce se prezentase cu două zile în urmă
la Ciugud. Autostrada A1, care ar fi trebuit să fie completă între Sibiu și
Deva, a prezentat unele probleme, în sensul că proiectarea acesteia a fost
greșită, construindu-se șoseaua într-o zonă afectată frecvent de alunecări de
teren, ceea ce a determinat închiderea ei și reluarea lucrărilor. În prezent,
de la Sibiu se circulă pe autostradă doar până la Săliște, iar dinspre Orăștie
aceasta se oprește în dreptul localității Cunța. În această zonă problematică,
între Cunța și Săliște, se află și localitatea Miercurea Sibiului. Principala
nemulțumire a autorităților locale constă în faptul că orașul nu va avea
deschidere directă la autostradă, ci accesul se va face prin comuna Apoldu de
Sus, care include mari porțiuni cu drum neasfaltat, ceea ce va fi în defavoarea
dezvoltării Miercurii Sibiului, localitate ce va deveni tot mai puțin
tranzitată. Pe lângă acest fapt, se numără și alte aspecte negative precum
slaba reprezentare a industriei, prezența mare a etnicilor rromi, care preferă
să beneficieze de ajutoare sociale, cât și taxele și impozitele mari pe care
cetățenii le plătesc după anul 2004, de când Miercurea Sibiului a ajuns la rang
de oraș. La acestea se adaugă și imposibilitatea valorificării unor clădiri de
patrimoniu istoric. În cealaltă comună componentă, Dobârca, se află o biserică
fortificată săsească, ce datează din secolul al XIII-lea și care se află într-o
stare avansată de degradare, fiind posibil să se prăbușească în câțiva ani de
zile. După această vizită, drumul a fost ocolit prin zona montană, spre
Mărginimea Sibiului, admirându-se peisaje pitorești din Poiana Sibiului și
Jina. Ultima oprire din această practică, înainte de revenirea în București, a
fost la Sibiu, în centrul istoric al orașului. Programul a fost la liberă
alegere, unde studenții puteau alege dintr-o gamă variată de obiective, precum
Podul Minciunilor, Turnul Sfatului, ori Biserica Evanghelică. Sau o masă bună
la un restaurant din apropiere. Se părăsea apoi Transilvania, prin Valea
Oltului, pe traseul Râmnicu Vâlcea – Pitești – București.
Alba Iulia
Sibiu
Această poveste a practicii, realizată într-o manieră
circulară, în sensul că s-a încheiat tot în locul de unde începuse, în fața
Operei Naționale a României, a reprezentat încă o dată una dintre satisfacțiile
majore pe care Facultatea de Geografie le oferă celor care aleg să studieze
aici. Pe lângă locurile și obiectivele care se vizitează, aplicația este și un
prilej de distracție, în care ai ocazia de a lega prietenii, de a cunoaște
oameni noi și de a avea amintiri ce vor dăinui în timp.
Primăria comunei Ciugud
frumoase poze iubi! Ella Florentina e cel mai tare fotograf! <3 <3 <3
RăspundețiȘtergere