marți, 31 mai 2016

Călători în Transilvania - Aplicația practică a Facultății de Geografie din București


În urmă cu mai multe zile, studenții de la Facultatea de Geografie, specializarea Planificare Teritorială, master anul I, respectiv anul II licență, împreună cu un grup format din profesorii îndrumători, au pornit într-o aplicație practică în țară, în Transilvania, pe traseul București – Brașov – Târgu Mureș - Cluj – Napoca – Alba Iulia. Ceea ce presupune o asemenea practică de specialitate, în baza unor descrieri și fotografii de pe traseu, se poate vedea în rândurile ce urmează.

Ziua 1 – S-a plecat din București, din fața Parcului Operei. Pe parcursul traseului, s-a traversat municipiul Târgoviște, iar prima oprire a fost în apropiere de Câmpulung, la mausoleul de la Mateiaș. Drumul a continuat prin culoarul Rucăr – Bran, după care s-a vizitat cetatea de la Râșnov, unde un ghid reprezentant al primăriei a vorbit despre istoria fortificației, cât și despre dezvoltarea orașului din ultimii ani, realizată în mare parte prin atragerea fondurilor europene. Itinerariul primei zile se sfârșea la Brașov, când timp de aproape două ore, studenții au urmărit într-un amfiteatru Universității Transilvania, prezentări în legătură cu județul. Primul actor a fost directorul Administrației Parcului Național Piatra Craiului, care a descris modul în care se gestionează această arie protejată, cât și elementele care îi conferă unicitate, speciile endemice și peisajele inedite prezente aici. Apoi, un domn profesor al facultății a discutat despre dezvoltarea orașului Brașov și a zonei metropolitane, evidențiind unele aspecte favorabile, precum buna organizare în selectarea deșeurilor la nivel local și promovarea turistică. Au fost expuse pe urmă și punctele slabe, principala problemă în viziunea brașovenilor fiind lipsa unui aeroport, atribuind vina autorităților de la București, care ar impune constrângeri și limitări în dezvoltarea Brașovului. De asemenea, s-au precizat și consecințele nefaste ale distrugerii unor clădiri de patrimoniu industrial, precum întreprinderea aeronautică de la Ghimbav sau unități ale uzinei Tractorul, în locul cărora s-a construit un centru comercial, cel mai mare ca suprafață din Transilvania.

Culoarul Rucăr - Bran, vedere spre Munții Bucegi

Studenții, în timpul prezentării cetății Râșnov

Orașul Râșnov, văzut din cetate

Ziua 2- Pornind de la Brașov, ziua avea să se încheie în apropiere de Târgu Mureș. Prima destinație a fost localitatea Viscri, cunoscută pentru vizitele frecvente pe care le face aici prințul Charles de Wales. S-a vizitat cetatea fortificată, iar studenții au fost invitați în interiorul bisericii evanghelice, inclusă în patrimoniul UNESCO, pentru o prelegere în legătură cu satul și cetatea. Conform celor spuse, din cei aproximativ 400 de locuitori din Viscri, 80 sunt români, 16 germani, iar restul aparțin etniei rrome. Biserica săsească surprinde prin simplitate, fiind lipsită de picturi somptuoase, majoritatea fiind realizate la acea vreme de țărani ai locului. În interior, predomină lemnul ca material de construcție și interesantă este orânduirea ce se obișnuia în timpul slujbelor, cu femeile și copiii care ocupau locurile din centru, de pe bănci, iar bărbații stăteau la margine, gata oricând să apere cetatea în cazul atacurilor. Părăsind această localitate cu aer medieval, în care timpul pare să stea în loc, studenții au ajuns în comuna mureșeană Saschiz, unde o asociație a prezentat câteva aspecte din stilul de viață al localnicilor, cât și despre vizitele străinilor de care beneficiază, valorificând dorința oamenilor de a cunoaște experiența unui trai în aceste condiții. Următoarea oprire a fost la Sighișoara, impresionanta cetate medievală de pe Târnava Mare, ajunsă deja simbol al Transilvaniei, unde programul a fost de bună voie, majoritatea optând pentru o pauză de masă. S-a stat peste noapte în localitatea Ungheni, situată la circa 12 km vest de Târgu – Mureș, unde condițiile de cazare au fost superioare față de cele din orașe.

Cetatea fortificată Viscri

Satul Saschiz, Mureș

Ziua 3 – A fost mai scurtă ca celelalte, organizată în așa fel încât studenții să ajungă mai devreme la destinația din acea seară, Cluj – Napoca.  O singură oprire a fost în această zi, la Târgu – Mureș, la sediul Facultății de Geografie a Universității Dimitrie Cantemir, unde s-a discutat despre dezvoltarea și planul orașului. S-a mai stat în centrul orașului, timp de aproape două ore. De aici, s-a ținut drumul drept până la Cluj, unde studenții au avut timp să viziteze obiective precum Piața Unirii, centrul istoric al orașului, cele două catedrale, ortodoxă și catolică, cât și zona Belvedere, la Cetățuie, care oferă o priveliște superbă spre oraș.

Piața Unirii, Cluj - Napoca

Clujul, văzut de pe dealul Cetățuii

Ziua 4 – După o noapte în orașul de pe malul Someșului Mic, s-a plecat devreme, străbătând la vest de Turda, în Apuseni, valea Arieșului, o zonă cu o peisagistică de excepție. S-a ajuns la Roșia Montană, așezare puternic afectată în ultimii ani, unde s-a vizitat mina, coborând pe un plan înclinat ce duce la o adâncime relativă de circa 50 de metri, în condiții de umiditate și cu un tavan ce măsoară pe alocuri și 1,5 metri înălțime. Ghidul a vorbit cu un asemenea patos pe parcursul vizitei, încât îți puteai imagina cum arăta această zonă în perioadele de glorie, când se spune că romanii au cărat din Dacia aur de la Roșia Montană, din care au bătut monede și au înfrumusețat construcțiile realizate la acea vreme. De asemenea, a mai menționat faptul că circulă multe lucruri lipsite de adevăr în presă și televiziune, în legătură cu situația din acest loc. În viziunea acestuia, aspectul cel mai important de valorificat este tradiția milenară pe care extracția aurului o cunoaște în Munții Apuseni, prin utilizarea unor tehnici de o precizie și ingeniozitate incredibile pentru acele timpuri, unele modalități ale procesului de prelucrare rămânând sub semnul misterului și în ziua de azi.


Roșia Montană

Intrarea în mină

După Roșia Montană, studenții ajungeau într-un loc ce avea să rămână în topul preferințelor, anume localitatea Ciugud, situată pe malul Mureșului, la sud de Alba Iulia. Aici s-a oferit probabil cel mai bun exemplu în ceea ce privește dezvoltarea locală a unei localități din România. La căminul cultural din satul Drîmbar, primarul comunei a vorbit despre evoluția acesteia. În anul 2000, după ce câștiga alegerile, Ciugudul era un sat al cărui nivel de dezvoltare părea că este în urmă cu un secol, ce îi oferea ca moștenire doar o datorie de câteva sute de mii de lei. Astăzi însă, comuna s-a transformat radical, fiind la standarde europene. Creștere continuă a populației pe seama migrațiilor, facilități în toate locuințele, drumuri asfaltate, iluminat stradal provenit din surse eoliene și panouri solare, stație de epurare a apei realizată după tehnologii moderne, internet gratuit în locurile publice, posibilitatea plății taxelor și impozitelor online, dar și unități industriale care funcționează și altele care sunt în plan, sunt câteva din aspectele ce au apărut la Ciugud într-o perioadă de numai 16 ani. Toate acestea au fost posibile datorită viziunii unui om pentru care primează modestia și bunul simț, care a reușit să folosească la maxim principalele instrumente de susținere a dezvoltării, fondurile europene. Indiferent de culoarea partidului politic căruia se află în subordonare, se demonstrează că acest lucru nu te împiedică deloc să fii omul gospodar de care comunitatea are nevoie, iar ceea ce s-a realizat la Ciugud este demn de toate laudele. După încheierea vizitei, studenții au ajuns la Alba Iulia, unde ședeau timp de două nopți la un hotel din vecinătatea cetății Alba Carolina, cea mai mare de tip Vauban (în formă de stea) din Europa.



Comuna Ciugud (Primăria Comunei Ciugud)

Ziua 5 – De la Alba Iulia, prima destinație a fost Hațeg, unde s-a vizitat Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, singurul parc național aflat în administrarea Universității din București. Se remarcă prin descoperirea unei specii spectaculoase de dinozaur, cu aspect de pasăre, ce trăia în urmă cu 60-70 de milioane de ani pe Insula Hațeg, ce poartă numele de balaur bondoc. De asemenea, în muzeul din localitatea General Berthelot, s-au putut vedea exponate de dinozauri, ouă și fosile. De la Hațeg, s-a pornit într-o călătorie cu caracter spiritual, spre Mănăstirea Prislop, unde se află mormântul lui Arsenie Boca, ce a căpătat o mare notorietate în ultimii ani, ca loc de pelerinaj. Următoarea destinație a fost Hunedoara, unde s-a vizitat faimosul castel al Corvineștilor, studenții beneficiind de un ghid avizat, ce a prezentat organizarea castelului, istoria acestuia, ce a fost ridicat de Iancu de Hunedoara, faptul că se crede că Vlad Țepeș a fost întemnițat timp de 12 ani aici, obiceiul torturii aplicat inamicilor, cât și legenda cu fântâna ce a fost săpată de niște prizonieri turci, cu promisiunea de a fi eliberați, ceea ce nu s-a întâmplat, deoarece Iancu murise, iar soția sa, Elisabeta Szilagyi, nu a respectat această făgăduință. Apă ai, inimă n-ai!” este incripția de pe zidul fântânii. În jurul castelului, cât și în alte localități de pe traseu, precum Călan sau Simeria, s-au putut observa exemple asupra efectului dezindustrializării, cu combinate siderurgice care au fost scoase din funcțiune sau care funcționează la o capacitatea redusă, cum se întâmplă la Corvinul Hunedoara, întreprindere privatizată, care mai produce în prezent doar elemente minore, precum țevi sau sârme. S-a mai oprit la Deva, la un centru comercial de la periferie, pentru aprovizionare, iar mai apoi studenții s-au îndreptat spre Cetatea Devei, unde s-a urcat cu funicularul și s-a admirat priveliștea pe care o oferă asupra orașului, ce pare că are un ascendent în ceea ce privește nivelul de trai, față de celelalte așezări principale din județ, Hunedoara sau Petroșani.

Balaurul bondoc

Vizită la muzeul Geoparcului din Hațeg




Castelul Corvineștilor


Deva, văzută din cetate

Ziua 6 – Studenții lăsau în urmă cetatea de la Alba Iulia, dominată de Catedrala Reîntregirii Neamului, locul încoronării regelui Ferdinand în anul 1922, dar și de Catedrala Romano – Catolică, unde se odihnește Iancu de Hunedoara. Se trecea prin localitatea Lancrăm, unde se năștea în trecut poetul Lucian Blaga și apoi prin Sebeș, oraș unde se poate constata o bună dezvoltare a sectorului industrial, care a reușit să atragă o serie de investiții străine. Drumul a continuat pe autostradă, iar prima oprire a fost în localitatea Miercurea Sibiului. Situația de aici a fost cumva în antiteză cu ceea ce se prezentase cu două zile în urmă la Ciugud. Autostrada A1, care ar fi trebuit să fie completă între Sibiu și Deva, a prezentat unele probleme, în sensul că proiectarea acesteia a fost greșită, construindu-se șoseaua într-o zonă afectată frecvent de alunecări de teren, ceea ce a determinat închiderea ei și reluarea lucrărilor. În prezent, de la Sibiu se circulă pe autostradă doar până la Săliște, iar dinspre Orăștie aceasta se oprește în dreptul localității Cunța. În această zonă problematică, între Cunța și Săliște, se află și localitatea Miercurea Sibiului. Principala nemulțumire a autorităților locale constă în faptul că orașul nu va avea deschidere directă la autostradă, ci accesul se va face prin comuna Apoldu de Sus, care include mari porțiuni cu drum neasfaltat, ceea ce va fi în defavoarea dezvoltării Miercurii Sibiului, localitate ce va deveni tot mai puțin tranzitată. Pe lângă acest fapt, se numără și alte aspecte negative precum slaba reprezentare a industriei, prezența mare a etnicilor rromi, care preferă să beneficieze de ajutoare sociale, cât și taxele și impozitele mari pe care cetățenii le plătesc după anul 2004, de când Miercurea Sibiului a ajuns la rang de oraș. La acestea se adaugă și imposibilitatea valorificării unor clădiri de patrimoniu istoric. În cealaltă comună componentă, Dobârca, se află o biserică fortificată săsească, ce datează din secolul al XIII-lea și care se află într-o stare avansată de degradare, fiind posibil să se prăbușească în câțiva ani de zile. După această vizită, drumul a fost ocolit prin zona montană, spre Mărginimea Sibiului, admirându-se peisaje pitorești din Poiana Sibiului și Jina. Ultima oprire din această practică, înainte de revenirea în București, a fost la Sibiu, în centrul istoric al orașului. Programul a fost la liberă alegere, unde studenții puteau alege dintr-o gamă variată de obiective, precum Podul Minciunilor, Turnul Sfatului, ori Biserica Evanghelică. Sau o masă bună la un restaurant din apropiere. Se părăsea apoi Transilvania, prin Valea Oltului, pe traseul Râmnicu Vâlcea – Pitești – București.

Alba Iulia
Sibiu


Această poveste a  practicii, realizată într-o manieră circulară, în sensul că s-a încheiat tot în locul de unde începuse, în fața Operei Naționale a României, a reprezentat încă o dată una dintre satisfacțiile majore pe care Facultatea de Geografie le oferă celor care aleg să studieze aici. Pe lângă locurile și obiectivele care se vizitează, aplicația este și un prilej de distracție, în care ai ocazia de a lega prietenii, de a cunoaște oameni noi și de a avea amintiri ce vor dăinui în timp.

Surse fotografii: Bujgoi Ella Florentina
                          Primăria comunei Ciugud

Un comentariu: