București - clădiri istorice cu risc seismic

Capitala României, București, își are locul printre acele orașe năpăstuite de soartă. De-a lungul secolelor, așezarea de pe malul Dâmboviței a fost constant sub amenințarea pericolelor, fie că aici includem inundațiile, marile incendii, izbucnirea unor războaie, iar mai târziu cutremurele, care au marcat tragic istoria bucureșteană din secolul al XX- lea. De asemenea, anii comunismului aveau să distrugă o mare parte din moștenirea decadelor anterioare, pentru a se putea face loc noilor proiecte de sistematizare, pe alocuri utopice și costisitoare, din care multe nu s-au dovedit a fi viabile în timp. Aici era locul de unde pornea prima aplicare a oricărei idei, de unde și numeroasele transformări pe care le-a suferit arhitectura Bucureștiului. În zilele noastre, orașul a căpătat un aspect haotic, printr-o alternanță de clădiri de diferite stiluri și din perioade distincte, de la casele cu prăvălie din secolul al XIX - lea, imobile din perioada interbelică, blocurile comuniste și clădirile moderne ce au apărut în ultimii ani. 

În prezent, orașul București pare să sufere mai mult ca niciodată de pe urma indiferenței celor care îl conduc și îl locuiesc. Mărturia stă în patrimoniul său construit, în sutele de clădiri cu semnificație istorică, care se degradează pe zi ce trece, unele dintre acestea fiind deja la stadiul de ruină. Sunt clădirile uitate de lume, care au ajuns să mai reprezinte doar locuri de adăpost pentru cei din pătura inferioară a societății.

Conform statisticilor, în România ar avea loc trei cutremure majore de-a lungul unui secol. Au trecut 40 de ani de la ultimul seism, din 1977, cel mai distructiv din istoria țării noastre. A mai fost și cutremurul din 1940, care, de asemenea, a creat pagube însemnate. Bucureștiul a fost grav afectat după ambele cutremure, care au condus la prăbușirea mai multor clădiri, decese și răniți. Din păcate, nu se poate cunoaște momentul în care apar aceste evenimente, întrucât nu s-au descoperit până în prezent anumite semne și condiții de dinaintea producerii unui cutremur. Astfel, țărilor care se află în zone seismice nu le rămâne decât să se concentreze pe măsurile de prevenire a dezastrelor. Este ceea ce a dus aproape la rang de perfecțiune Japonia, o țară cu o frecvență mult mai mare a cutremurelor față de România, precum și în Statele Unite sau Noua Zeelandă, unde se investește foarte mult în infrastructură antiseismică. Este îngrijorător pentru noi să vedem cum sunt luate în surprindere și țări din lumea dezvoltată, așa cum s-a întâmplat în Italia, la Amatrice, în august 2016, când un cutremur de peste 6 grade pe scara Richter, cu epicentrul în regiunea munților Apenini, a distrus aproape în totalitate localitatea.

Ce s-ar întâmpla în București dacă va mai avea loc un cutremur de mare intensitate? Este pregătit orașul în fața unui astfel de eveniment? Cât de pregătită este populația pentru a se apăra în caz de dezastru? Cum va arăta Bucureștiul de după cutremur? Sunt întrebări la care orașul se gândește, la care îi este teamă să dea răspunsuri, iar din păcate nu se ia nicio măsură concretă, în speranța că acel ceas rău nu va veni prea curând.

O parte din situația fondului construit în București se poate vedea în imaginile din arhiva personală, realizate pentru lucrarea mea de disertație Locuirea în clădirile cu risc seismic - monumente istorice din București. 

Strada Blănari

Traseul începe de pe strada Blănari, din zona centrului istoric al capitalei, pe care am ales-o în deschidere datorită contrastelor pe care le oferă, ceea ce se poate spune și despre Bucureștiul în sine. Dacă străzile învecinate au o anumită caracteristică, în sensul că unele sunt locuite de grupuri marginale, cu venituri reduse, supuse procesului de segregare, iar altele atrag persoane cu venituri ridicate, de-a lungul străzii Blănari pare să existe un loc pentru fiecare categorie socială. Parcă numai aici se întâmplă să asculți toate genurile muzicale după ce ai parcurs strada în lungime, să vezi atât oameni în zdrențe, cât și îmbrăcați la costum, unde mizeria și atmosfera de mahala orientală se îmbină cu bunăstarea și dorința de a etala. Aici se află o mare densitate de clădiri care aparțin clasei I de risc seismic care prezintă pericol public, conform expertizei Primăriei Municipiului București, ce s-ar putea spune printr-un limbaj mai informal că astfel de clădiri s-ar prăbuși mai mult ca sigur după un cutremur de peste 7 grade. Cu toate acestea, în apropierea clădirilor sau chiar în interiorul acestora, se află numeroase cluburi, baruri și terase.

Strada Blănari, imobile

Strada Gabroveni

Următorul popas, pe strada Gabroveni, tot în zona centrului istoric al Bucureștiului, expune un obiectiv inedit, o clădire stabilizată cu ajutorul unei improvizații sprijinită pe bârne de lemn. Este un loc ce nu face cinste unei capitale europene, mai ales că strada este destul de frecventată, în scop de distracție.

Strada Gabroveni, imobile

Strada Lipscani

A merge la distracție în centrul vechi poate fi sinonim cu a merge pe Lipscani, expresie pe care am auzit-o în dese rânduri, ceea ce indică faptul că această stradă reprezintă artera principală din zona istorică a orașului, care ocupă un loc central, de unde pornesc și celelalte ramificații. Strada este recunoscută pentru viața vibrantă de noapte, așa cum o descriu străinii, însă este și una dintre cele mai vulnerabile din punct de vedere seismic.

Strada Lipscani, imobile

  Strada Franceză

O stradă cu semnificație istorică a centrului vechi, strada Franceză atrage și ea prin numeroasele localuri, care sunt ceva mai calde și mai puțin costisitoare ca cele de pe Lipscani sau alte străzi adiacente. În privința riscului seismic, este cam același grad de vulnerabilitate.

Strada Franceză, imobile

Strada Baia de fier

Ne îndepărtăm de lumea bună a Bucureștiului, deși distanța nu este atât de mare, pe strada Baia de Fier, în apropiere de Piața Unirii. Aici a fost destul de dificil să îmi identific clădirile în cauză, întrucât au fost înlăturate sau furate bulinele roșii de risc seismic, plăcuțele de monument istoric, până și numerele de pe casă lipseau. Atmosfera părea desprinsă puțin din favelas - urile Americii Latine.

Strada Baia de Fier

Strada Cameliei

Rămânem într-un cadru asemănător, de data aceasta în apropierea Gării de Nord, în vecinătatea Pieței Matache, pe strada Cameliei. De remarcat faptul că semnul de avertizare în privința riscului seismic (bulina roșie) încă este prezentă pe fațada acelei clădiri, în condițiile în care doar pe 8 din cele 49 de clădiri de clasa I de risc seismic care sunt și monumente istorice din București este prezent semnul. Strada Cameliei pare să fie evitată de cei care locuiesc în afara acesteia.

Strada Cameliei

Calea Griviței

În paginile de istorie, Calea Griviței apare consemnată drept ruta care făcea legătura Bucureștiului cu Târgoviște, un drum de mare importanță în trecut. Astăzi, vechea cale a Griviței, cât și străzile învecinate, precum străzile Berzei sau Popa Tatu, sunt ocupate predominant de grupuri de etnie rromă, iar clădirile se află într-o stare avansată de degradare.

Imobil, Calea Griviței

Imobil, strada Popa Tatu, intersecție cu strada Berzei

Calea Dorobanților

Ajungem din nou într-o parte răsărită a Bucureștiului, pe Dorobanți. Aici se află un bloc care se află în clasa a II-a de risc seismic, ceea ce înseamnă că se prezintă mai bine față de clădirile anterioare, lucru vizibil și în imaginea de mai jos, de altfel. Se numără printre construcțiile mele preferate din București și este poate cea mai impresionantă idee modernistă, ridicată în anul 1946 după planurile a doi arhitecți români, Radu Dudescu și Mircea Marinescu, cu sprijinul inginerului Emil Pragher, așa cum era indicat pe placa de monument istoric. Se numește Blocul Zodiac, iar pe fațada acestuia sunt prezente diferite panouri cu semne zodiacale, cât și alte motive deosebite. Acestea nu ies în evidență de la distanță, însă merită privite din apropiere.

Calea Dorobanților, Blocul Zodiac

Blocul Zodiac, semne zodiacale

Splaiul Independenței

În apropiere de Piața Națiunile Unite, pe cheiul Dâmboviței, tot în zona centrală a orașului, ies în evidență două clădiri asemănătoare. Una dintre acestea se află pe Calea Victoriei, iar cealaltă, care se observă în imaginea de mai jos, este vechiul bloc al societății Adriatica, care datează din prima jumătate a secolului XX.

Splaiul Independenței, Blocul Adriatica

Blocul Adriatica, sculpturi

Bulevardul Gheorghe Magheru

Ne aflăm de-a lungul arterei care a fost cea mai grav afectată în urma cutremurului din 4 martie 1977, când mai multe clădiri s-au prăbușit sau au fost grav afectate. În imaginile de mai jos, se observă în primă instanță Garajul Ciclop, construit în anul 1920 ca loc de parcare pentru mașinile de la acea vreme și blocul Aro - Patria, care găzduiește renumitul Cinema Patria.

Bld Gh Magheru, Garajul Ciclop

Bld. Gh Magheru, blocul Aro - Patria

Închei prin a reda ceea mi-a spus un locatar al unui imobil de pe strada Doamnei, în apropiere de Universitate, care se poate vedea în imaginea de mai jos. Oare chiar are dreptate?

“Clădirea a prins ambele cutremure mari, va rezista și la următorul.”

Strada Doamnei