Perioada
sesiunii cuprinde anumite aspecte inedite. Frumusețea ei constă uneori în
faptul că proiectele încep și se termină în ultima noapte, deși au fost
anunțate cu săptămâni bune în urmă. În fața unei situații asemănătoare eram pus
seara trecută, când aveam termen până a doua zi să inventez un proiect în
legătură cu planificarea spațială din Europa. Tema era deja aleasă, luasem în
studiu cazul Belgiei, deja devenită o mai veche obsesie de-a mea, pentru că mă
gândisem că aș putea scrie cu plăcere despre subiect la orice oră din zi sau
noapte. Acest lucru nu avea să se întâmple însă, pentru că imediat după ce
scriam titlul, mă simțeam cuprins de o lipsă totală de inspirație și idei,
moment pe care îl experimentăm cu toții în viață, măcar în timpul unui examen
la care nu ne pregătim suficient. Văzând pagina albă înaintea mea, devenise
mult mai atractivă ideea amânării proiectului. Pentru asta se părea că nu îmi
lipsește inspirația, mi se afișau limpede scenarii în care puteam purta cu
cineva o conversație, ori să vizionez un film sau să ies puțin afară, la aer,
în răcoarea nopții. Până și îndeletniciri privitoare la curățenia din casă,
dacă ar fi existat în acel moment, nu ar mai fi părut la fel de anevoioase ca
de obicei. Mă întrebam dacă se manifestă acea atitudine de respingere, cumva
naturală, a omului pentru munca programată, pe care nu ar face-o dacă nu ar
avea un ordin, ori de vină să fi fost decizia de a lăsa proiectul în ajunul
predării sale, atunci când timpul pare că se comprimă. Am decis totuși că orice
tentativă de mă răzvrăti trebuie înăbușită, căci e important să acționezi
profesionist și în astfel de momente. Și am început să scriu, nu fără greutate
și până la urmă, reușeam să îl închei cu succes după mai bine de două ceasuri.
Lucrarea a fost
inclusă în articolul de astăzi, fiind motivată de entuziasmul pe care l-am avut
după realizarea ei. Nu este chiar o capodoperă, însă este scris în condiții dificile,
influența internetului a fost foarte redusă, majoritatea fotografiilor îmi
aparțin, de la fața locului. Există și anumite doze de subiectivism, în care
este posibil să fi divagat un pic de la cerințe. Se va vedea probabil la notă,
în cazul în care doamna profesoară va considera că am luat-o mai mult sau mai
puțin pe arătură. Am numit proiectul o reconversie, un termen des utilizat în
facultatea noastră, folosit cu precădere pentru spațiile industriale vechi.
Pentru că a fost ceva la care nu mă gândisem în niciun moment, să transform un
proiect pentru facultate în scriere pe această pagină, care mă ajută destul de mult acum, dat fiind această perioadă în care timpul nu prea îmi mai permite să mențin frecvența postărilor. În fine, puteți urmări mai jos ce am scris, cât și imaginile ce ar putea atrage mai mult. Totul a fost păstrat în forma inițială. Veți
vedea că prima pagină începe ușor ezitant, aduce puțin cu limbajul din
referatele de la liceu, aspect pe care nu l-am ascuns, întrucât înfățișează
foarte bine greutățile pe care le întâmpinam la început. Pe parcurs, reușesc să
îmi reintru în fire și să redau în nuanțe mai academice, zic eu.
Planificarea spațială în Belgia
Belgia
este o țară ce se află în partea de vest a Europei, având ieșire la Marea
Nordului. Pe teritoriul de dimensiuni reduse al acestui stat, există o mare
diversitate în ceea ce privește etniile și orientările religioase. În mod
oficial, în Belgia există trei comunități lingvistice distincte, partea
vorbitoare de franceză, în sud, partea flamandă, în nord, dar și comunitatea
germană, concentrată într-o fâșie în partea de est a țării, în apropierea
graniței cu Germania.
Din
punct de vedere administrativ, statul se împarte tot în trei regiuni diferite.
Prima dintre acestea este provincia Flandra, care ocupă jumătatea nordică a
țării. Cea de-a doua este reprezentată de Valonia, care continuă spre partea
sudică, până la granița cu Franța. Un statut special îl are cea de-a treia
regiune, fiind vorba despre regiunea capitalei Bruxelles, oraș cosmopolit, în
care se îmbină influențele valone cu cele flamande și nu numai.
Ca
una dintre țările membre fondatoare ale Uniunii Europene, Belgia acordă o mare
importanță domeniului planificării spațiale. Acest lucru necesită strategii și
măsuri dintre cele mai eficiente, procesul fiind oarecum îngreunat de unele
disparități la nivelul teritoriului, cât și de o structură a populației
mozaicată.
Principala preocupare la nivelul
autorităților naționale o reprezintă raportul dintre cele două mari regiuni ale
țării. În primul rând, Flandra este regiunea dinamică, ce găzduiește ramurile
moderne ale industriei și care aduce cea mai mare contribuție la nivelul
PIB-ului Belgiei. Calitatea vieții din această provincie este printre cele mai
ridicate din Europa, existând o puternică reprezentare în cadrul clasei de
mijloc, disparitățile la nivel local fiind aproape inexistente. Flandra se
remarcă și prin turism, cuprinzând orașe medievale, ce atrag din punct de
vedere cultural și primesc anual un număr mare de vizitatori, precum Anvers,
Brugge sau Gent.
Anvers, statuia lui Rubens și Catedrala
Piața Centrală din Anvers
Brugge
Unități
industriale din Valonia, zona orașului Tubize
În
acest sens, autoritățile belgiene iau măsuri de revitalizare a acestei zone, cu
scopul de a reduce decalajul existent între nivelul de dezvoltare economică din
Valonia cu cel din Flandra. Unele statistici socotesc că anumite zone paupere
ale acestei regiuni pot fi comparabile cu situații din Europa Centrală și de
Est, în care există locuitori care trăiesc la limita unui trai decent. Este o
zonă asemănătoare ca profil cu partea de nord a Franței, cu regiunile Alsacia
și Lorena, cândva mari arii de extracție a resurselor naturale și centre
siderurgice, care au fost nevoite să își schimbe strategiile, în vederea unor
măsuri de reconversie.
Belgia oferă anumite exemple
pozitive în revitalizarea zonelor defavorizate, cu industrie decăzută.
Charleroi, oraș aflat cam la 30 km sud de Bruxelles, ce are și un aeroport care
deservește capitala Belgiei, se află într-o situație asemănătoare. De câțiva
ani, s-a propus o reconversie inedită, într-un spațiu în care lipsesc cu
desăvârșire elemente care să atragă turiștii, pentru vizitarea unor obiective.
Are acel aspect de vechi oraș industrial, fără monumente medievale și al cărui
peisaj este dominat de fabrici și unități industriale. S-a decis că ar fi fost
nepotrivit să se distrugă toate aceste obiective industriale și au reușit să
găsească o metodă prin care să valorifice patrimoniul de acest tip. Astfel, au
început să se organizeze tururi în jurul acestor întreprinderi, prin care
oamenii pot afla despre istoria industriei din aceste locuri, despre procesul
de producție, prelucrarea materiilor prime, în încercarea de a profita de pe
urma unui turism de tip inestetic, dacă se poate numi așa.
Peisaj
din orașul Charleroi
Din
punct de vedere al formei de guvernare după care se ghidează autoritățile
belgiene în privința planificării spațiale, identificăm o abordare de tip
federal, cu putere partajată între centru și regiuni, asemănătoare cu situațiile
din Germania sau Austria, dar în care fiecare regiune are un grad mai mare de
libertate, chiar o autonomie totală în unele cazuri ale dezvoltării spațiale.
Belgia este un stat ce resimte din
plin influența teritoriilor cu care se învecinează și întâlnim atât preocupări
ce țin de planificarea economică, precum în Franța, dar și unele măsuri care
țin de utilizarea eficientă a terenurilor. Țara de la nord, Olanda, recunoscută
pentru modul în care își gestionează suprafețele limitate, are preocupări care
sunt vizate pe termen lung, în vederea luării unor măsuri pentru reducerea
gradului de vulnerabilitate în contextul încălzirii globale, ce ar putea
conduce la creșterea nivelului mărilor și oceanelor. Și în Belgia, la o scară
mai mică, au fost amenajate poldere, terenuri recuperate de sub apele mării.
Există, de asemenea, programe bine structurale în ceea ce privește gestiunea
zonelor costiere, de mare importanță pentru autorități, din pricina celor
menționate mai sus, anume riscurile la care este expusă și Belgia în cazul unei
asemenea catastrofe. S-a mai dezvoltat și un program care este focalizat pe
planificarea spațială a zonelor marine din apele continentale ale Belgiei, ce
vizează exploatarea conform principiilor dezvoltării durabile, în tot ceea ce privește
pescuitul, extracția de resurse sau amenajarea sistemelor de producere a
energiei de tip eolian.
Polder
din Belgia, râul Yser
Un
domeniu care s-a dovedit a fi succes pe teritoriul Belgiei este cel legat de
rețeaua de transporturi. Indiferent de nivelul de dezvoltare diferit la nivelul
țării, atât în Flandra, cât și în Valonia, rețeaua de autostrăzi este foarte
bine reprezentată, având printre cele mai mari densități din Europa. Gradul de
urbanizare al Belgiei este cel mai ridicat de pe continent, ajungând în prezent
până la 98%. De asemenea, rețeaua feroviară este bine organizată, iar Belgia
are o bună deschidere spre celelalte țări din acest punct de vedere, întrucât
Bruxelles și Anvers se numără printre stațiile în care opresc trenurile franceze
de mare viteză, Eurostar și Thalys.
Trenul
Thalys, în gara din Anvers
O
ultimă problematică are în vedere situația din capitala țării, Bruxelles,
regiune cu statut special. Reprezintă un spațiu al contrastelor, în care se
resimte un amestec flamand și francofon, însoțit de multe alte nuanțe oferite
de prezența unei structuri etnice diversificate.
Printre
interesele majore ale orașului Bruxelles, se numără dezvoltarea rețelei de
transport, care și în prezent se află la stadii foarte bune, metroul având o
acoperire corespunzătoare la nivelul întregului oraș. Mijlocul de transport
este foarte rapid, iar legăturile dintre stații au fost de la început bine
planificate. De exemplu, dacă ne imaginăm situația din București, cu trecerea
de la Piața Unirii 1 spre Unirii 2, cu timpul care se pierde și aglomerația
care se crează, la Bruxelles se evită acest inconvenient, astfel încât pentru
schimbarea sensului de mers, se ia trenul de legătură de pe același peron. În
momentul în care se coboară dintr-un tren, legătura este așteptată la linia
învecinată. De asemenea, transportul intermodal este bine dezvoltat. Între
liniile de metrou și stațiile de autobuz există multe corelații, cât și între
gări și linii de autobuz sau metrou. Cei care vin din afara orașului și muncesc
în zona centrală, adoptă un model asemănător Vienei, în care se deplasează cu
autoturismele până la periferia orașului, de acolo urmând să ajungă până la
destinație prin intermediul mijloacelor de transport în comun.
Există preocupări importante și
pentru reglementările în autorizațiile de construcții, în special pentru zonele
nou construite, care includ și proiecte de viitor, ce cuprind concepte de
dezvoltare a unor orașe inteligente și din domeniul protecției mediului și
reducerea sau eliminarea riscurilor pe care le provoacă fenomenul încălzirii
globale.
Pe
parcursul observațiilor de pe teren din capitala Bruxelles, s-au putut semnala
și anumite preocupări ce țin de amenajare și de design urban. Belgienii sunt,
în general, pasionați de artă și oameni din această țară s-au numărat printre
inventatorii unor personaje din desenele animate. De mai mulți ani, în
Bruxelles, pe fațadele unor clădiri au început să fie reprezentate scene
artistice, în mare parte amuzante, cu scopul de a reduce monotonia indusă de
pereții goi ai acestor clădiri și de a atrage din punct de vedere estetic.
Scenă
din desenele animate, reprezentată pe o clădire din Bruxelles
Există
și aspecte negative în legătură cu orașul Bruxelles, cumva aflate în contrast
cu sentimentul provocat de imaginile vesele de pe clădirile din oraș.
Planificarea din acest oraș și-a arătat anumite stângăcii în momentul în care
nu doar capitala Belgiei, dar și cea a Europei, cum este denumită de multe ori,
a fost lovită de atentatele teroriste. Au existat păreri care au atribuit
această vină politicii tolerante pe care le are statul belgian și care, de
altfel, le-a avut de-a lungul timpului asupra imigranților, care a devenit deja
o tradiție. În trecut, Belgia era locul în care își găseau refugiu și
înțelegere grupurile de evrei persecutați și izgoniți de pe teritoriul Spaniei,
de către Inchiziție. Iar efectele se manifestă acum și în sens pozitiv, dat
fiind exemplul orașului Anvers, devenit cel mai mare centru al lumii în care se
prelucrează diamantele, industrie în care aceștia au pus bazele și monopolizează
în continuare acest tip de comerț. Astăzi însă, Belgia, prin cazul orașului
Bruxelles, a devenit notorie prin prezența unei comunități numeroase de etnici
musulmani, care s-au concentrat la periferia orașului, în interiorul
cartierului Molenbeek, care a devenit foarte mediatizat și despre care unii
oameni din presă consideră că există o strânsă legătură între existența sa și
acțiunile teroriste ce sunt puse la cale în Europa.
Mai jos, se oferă și alte imagini cu
atracțiile principale din Bruxelles, ce reprezintă motive pentru care orașul ar
putea beneficia în continuare de vizitatori, în ciuda evenimentelor de tristă
amintire ce s-au desfășurat pe data de 22 martie 2016.
Grand Place - Bruxelles
Atomium
Manneken Pis
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu