marți, 28 iunie 2016

O vară bucureșteană


Succesiunea anotimpurilor în România a oferit întotdeauna momente memorabile. Poate fi considerat un adevărat privilegiu prezența celor patru sezoane distincte, iar verile călduroase reprezintă episoade inedite, mai ales când sunt trăite în singura metropolă a țării, București, unde atmosfera sufocantă pare să cunoască un apogeu la nivel național.

Bucureștiul rămâne încă un oraș discutabil în ceea ce privește calitatea sa de capitală. Nu se poate afirma că beneficiază de o poziție centrală în cadrul țării, unde s-ar putea ajunge cu ușurință din orice punct. S-a dezvoltat considerabil fără să aibă parte de ieșire la mare sau acces la o cale navigabilă de importanță. Se află în partea sudică a Câmpiei Române, mai exact în Câmpia Vlăsiei, într-un ținut ce are ca principal atu prezența solurilor de mare fertilitate. Nu întâmplător se practică agricultura în zona limitrofă, iar ceva mai departe, în direcția răsăritului, până în apropiere de cursul Dunării, începe să se întindă Bărăganul, cu un statut deosebit în această privință, mai ales în perioada socialistă, când a pătruns în credința populară sub numele de grânar al României.  

Fără să aibă legătură directă cu agricultura, fiind doar o piață de desfacere și consum a produselor agricole, Bucureștiul a resimțit într-o bună măsură influența acesteia . În urmă cu aproape două secole, Câmpia Română își pierdea aproape toate suprafețele împădurite, în detrimentul agriculturii, care s-a dovedit totuși o afacere foarte bună, poate cea mai rentabilă distrugere voită ce a avut loc pe teritoriul țării noastre. Lemnul s-a vândut bine, pământul a fost roditor, încât se presupune astăzi că au existat vremuri în care România reprezenta sursă de hrană pentru alte țări europene. A dispărut însă ceea ce se cunoștea din paginile de istorie sau din povești drept Codrii Vlăsiei, unde s-au desfășurat bătălii și ce aveau ca rol nu doar refugiul haiducilor din calea poterii, ci și apărarea unui oraș ca București în calea potrivniciei naturii. Pentru că această câmpie are în componență și o rocă numită loess, responsabilă de așa numitul praf pe care îl generează și care, cu ajutorul vântului, este transportat nestingherit. Mai mult decât atât, există și o termodinamică nefavorabilă ce face ca Bucureștiul să se afle expus unor mase de aer, care aduc uscăciune vara, în timp ce iarna își face aici simțită prezența crivățul, vântul de origine siberiană care creează probleme în timpul ninsorilor abundente și dă impresia unor temperaturi mult mai scăzute față de cele reale. Pe lângă lipsa vegetației, unde Bucureștiul se află sub limitele normale, antropicul se manifestă prin frecvența ridicată a traficului rutier, concentrarea unor noxe de proveniență industrială în aer, căldura captată de construcții și aglomerația, ce transformă capitala țării într-un oraș aproape impracticabil în timpul zilei, pe durata verii.

O vară ce se anunță fierbinte se află doar la început. În miez de noapte, se întâmplă ca zăpușeala de afară să fie mai accentuată față de cea din încăperi, fenomen intrat în uzanță sub termenul de noapte tropicală. Ziua, arșița tinde să schimbe starea solidă a materialelor, de unde vin și remarcile oamenilor în legătură cu asfaltul, care pare că s-ar topi sub picioare. Căldura se înfățișează ca o prezență, una sâcâitoare, având parcă ceva bacovian în ea. Trecând granițele literare ale țării, Albert Camus scria în romanul Străinul despre un individ Meursault, care își motivează o crimă pe seama căldurii insuportabile, mărturisind că l-a determinat să apese de cinci ori pe trăgaciul revolverului. Până și un asemenea caz aparent scandalos și fără sens începe să devină plauzibil pentru orice pieton care așteaptă preț de câteva zeci de secunde la semafor în București, într-o zi toridă, sub soarele arzător. Și într-adevăr, pare să existe o legătură între gradul de disconfort termic și iritabilitatea oamenilor. Deși nu s-ar putea spune că orașul este lipsit vreodată de incidente, parcă mai des se întâmplă în asemenea zile să observi oameni care se manifestă zgomotos, cursa de pătrundere în mijloacele de transport devine mai acerbă, în timp ce cuvintele mai puțin generoase care circulă pe stradă sau în trafic vin cu o frecvență mai mare. Frustrarea poate fi pusă și pe seama faptului că o mare parte dintre activitățile productive se desfășoară în intervalul contraindicat. Deplasarea la ghișeu și statul la cozi la orele după amiezii au ajuns momente obișnuite, episoade ce îi determină pe cetățeni să se simtă cumva prizonieri ai marelui oraș, pe care l-ar părăsi în astfel de perioade, în caz că nu ar fi condiționați de alți factori.


Sfârșitul caniculei nu se traduce neapărat prin încetarea problemelor cu care se confruntă Bucureștiul. Anotimpul cald va cunoaște și alte forme, odată cu ploile torențiale și vijeliile de scurtă durată ce depășesc rezistența echipării tehnice. Deja când te referi la Doamna Ghica, primul gând nu se mai îndreaptă spre vechea familie nobilă, ci spre acea parte a orașului care se inundă după fiecare ploaie de vară. După încheierea verii, atenția se va îndrepta spre următoarea confruntare a orașului, cu viscolele iernii, ce reușesc să paralizeze traficul pe unele artere de circulație, pe când topirea zăpezilor reprezintă o nouă provocare, pentru pietoni în special, când trecerea dintre trotuar și stradă se transformă într-o suprafață lacustră. 

În ciuda tuturor aspectelor sumbre cu care se regăsește Bucureștiul, rămâne un oraș interesant, cu numeroase locuri a căror frumusețe este incontestabilă. În plus, nu se poate spune că iese mult din peisaj față de celelalte orașe ale României, în special față de cele din sud și est, fiind doar capitala unei țări ce se confruntă cu dificultăți asemănătoare, unde trenul poate să întârzie atât vara, cât și iarna, fie că vine de la munte sau câmpie, unde apa băltește după ploaie, iar căldura aduce pagube infrastructurii. Există multe aspecte de îndreptat, însă primul și poate cel mai important pas în soluționarea acestora constă în acceptarea situației reale și a adevărului, ce uneori poate fi destul de crud.

Sursa foto: www.hotnews.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu